De această dată, noi românii din Asociația AREI Elveția Centrală, avem deosebita plăcere să contribuim, cu o mică parte, la dezvoltarea și aprofundarea cunoștințelor unui grup de elevi din Dobreta Turnu Severin ca parteneri în proiectul "O oră pentru democrație", proiect prezentat cu ceva timp în urmă aici.

 

Cum partenerii români au realizat un interviu cu ambasadorul Elveției la București, domnul Jean- Hubert Lebet, am considerat mai mult decât oportună realizarea unui interviu de perspectivă pe tema educației și cu reprezentantul României la Berna, în cazul nostru Excelența Sa doamna ambasador Anca Opriș.

 

GS: Stimată doamnă ambasador, cum a decurs interacțiunea cu tinerii elvețieni care au vizitat Ambasada României la Berna în cadrul proiectului elvețian „Schule nach Bern”? Care este ideea proiectului și ce au putut învăța acei tineri despre România și despre românii din Elveția?

AO: Proiectul „Schule nach Bern” își propune să îi familiarizeze pe elevii elveţieni cu instituțiile şi sistemul politic elvețian. „Schule nach Bern” este un proiect politic independent, de o săptămână, care are drept obiectiv să explice sistemul democrației directe și să trezească elevilor din Confederaţie interesul de a participa activ la viața politică elvețiană.

 

Programul „Schule nach Bern” include şi vizitarea unei Ambasade. Scopul principal al vizitei este de a afla detalii despre sistemul politic din țara pe care ambasada o reprezintă și de a cunoaște sarcinile, obiectivele și modul de funcționare ale unei misiuni diplomatice.

 

Ambasada României la Berna se numără, de mai mulți ani, printre ambasadele care primesc vizita unei clase participante în acest program. Cu prilejul acestor vizite, Ambasada are oportunitatea de a intra în contact direct cu tineri elvețieni, de a le prezenta informații despre România, despre istoria și geografia țării, despre latinitatea limbii române și despre cultura noastră, cu referiri la personalități care s-au afirmat în diferite domenii, de-a lungul timpului, pe plan internațional. Cu aceeași ocazie, elevii elvețieni au posibilitatea de a dobândi informații despre sistemul și instituțiile politice din România. În final, le sunt prezentate aspecte privind misiunea unei Ambasade în străinătate, în speță a Ambasadei României la Berna, sarcinile și repere ale activității diplomatice.

 

În timpul vizitei, elevii au posibilitatea de a consulta materiale documentare cu fotografii din România care, de cele mai multe ori, i-au cucerit şi incitat să proiecteze excursii în ţara noastră. Am apreciat, întotdeauna, faptul că tinerii sunt foarte atenți și receptivi la prezentările care li se fac și interesați să dobândească cât mai multe informaţii despre România.

 

GS: Ce proiecte sau colaborări susține Ambasada României la Berna, în sprijinul unei mai bune interacțiuni în domeniul educativ româno-elvețian?

AO: După cum știți, schimburile în domeniul educației se realizează în general direct, între instituţiile de învăţământ, dat fiind ataşamentul şcolilor din Elveția faţă de principiul autonomiei de care se bucură și pe care doresc să-l valorifice cu fiecare ocazie.

 

Relații directe și schimburi periodice se desfășoară permanent între instituții de învățământ din cele două țări, multe dintre acestea fiind subsumate unor Protocoale de prietenie, parteneriat sau înfrățire existente la nivelul localităților din cele două state.

 

Amintim, spre exemplu, cooperarea dintre Universitatea Politehnică Federală din Lausanne/EPFL, respectiv Universitatea Politehnică Federală din Zurich/EPFZ și Universitatea Politehnică din București, dintre Școala Hotelieră din Lausanne/EHL și Academia de Studii Economice/ASE din București, dintre Universitatea UNIL din capitala cantonului Vaud și Universitatea din Brașov sau dintre Universitatea din Fribourg și Universitatea București și cea din Cluj-Napoca. Cooperarea interuniversitară la care se adaugă cea în domeniul cercetării aplicate și inovației fac ca schimburile și colaborarea româno-elvețiană în aceste domenii să fie extrem de dinamică.

 

În prezent, Ambasada este în dialog cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, în încercarea de a construi punți de colaborare între aceasta și universități elvețiene.

 

Menționăm, de asemenea, dialogul pe care îl avem cu „Gymnasium Muristalden” din Berna, în pregătirea unui proiect de colaborare cu Liceul Teoretic Nikolaus Lenau din Timișoara. Proiectul are în vedere vizite reciproce ale unor grupuri de elevi, prima vizită urmând să aibă loc în România, în septembrie 2016.

 

Amintim, în treacăt că, recent, în data de 17 septembrie 2015, domnul Mauro Dell Ambroggio, secretar de stat pentru Formare, Educație și Cercetare şi bun prieten al României, a efectuat o nouă vizită de lucru la București unde a avut, între altele, convorbiri oficiale cu omologul român, domnul ministru Sorin Mihai Câmpeanu.

 

Conștientă de importanța dezvoltării colaborării și schimburilor reciproce în domeniul educației, formării profesionale, cercetării și inovației, Ambasada României la Berna este pro-activă, iar atunci când este solicitată răspunde, cu plăcere și maxim interes, prin acordarea de sprijin în vederea realizării unor proiecte de interes comun.

 

GS: Există schimburi de experiență la nivel de clase, adică există proiecte româno-elvețiene cu schimb de elevi? Daca da, ce ne puteți spune despre aceste proiecte, ce școli și din ce orașe participă, care sunt rezultatele, etc.

AO: După cum am menționat anterior, la nivel preuniversitar, schimburile școlare se realizează în mod direct și în special, între elevii din școli aflate în localități care au stabilite relații de parteneriat sau înfrățire cu comune din Elveția.

 

GS: Cum susține Ambasada asociațiile românești din Elveția care promovează cultura și interacțiunea româno-elvețiană? Se vehiculează existența unor fonduri prin „Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni”, au fost deja proiecte românești susținute de acest Departament, prin intermediul Ambasadei ?

AO: Ambasada colaborează strâns cu asociațiile românilor din Elveția și a realizat, până în prezent, o serie de evenimente culturale împreună cu acestea. De asemenea, este foarte interesată de activitățile asociațiilor româneși și participă la acestea, ori de câte ori are posibilitatea. În același timp, pe site și pe pagina de Facebook proprie, Ambasada promovează toate manifestările culturale românești care se desfășoară în Elveția și de care este informată.

 

Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni/ DPRRP face anual o selecție de proiecte pe care le finanțează. Perioada de transmitere a proiectelor, ca și un ghid de redactare a acestora sunt anunțate pe site-ul departamentului.

 

Acest program de finanțare este destinat sprijinirii activităților culturale și identitare ale românilor din afara țării. Proiectele selecționate aparțin asociaţiilor, şi nu Ambasadelor.

 

Un astfel de proiect, prezentat la DPRRP de „Fundația Puiu Maximilian”, a fost turneul în Elveția al bine cunoscuților actori ai scenei românești: Stela Popescu, Cristina Deleanu, Alexandru Arșinel și Eugen Cristea cu spectacolul „Caviar, Vodkă și Bye Bye” de George Astaloş (8 – 14 noiembrie 2014). Turneul a beneficiat de sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe - Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni - şi a fost organizat de Ambasadă în colaborare cu mai multe asociații din Elveția.

 

În prezent, colaborăm cu asociații românești din Elveția pentru materializarea altor proiecte care, sperăm, că se vor bucura de o bună primire în rândul comunității române din Țara Cantoanelor.

 

GS: Din experiența acestui mandat, ce elemente din sfera socială și politică elvețiană ar putea fi preluate (și) de societatea românească și implementate în România? Ce modele ar avea succes?

AO: După cum știți, pe toate meridianele lumii și în toate sferele, se vorbește despre miracolul elvețian. Cred că o bună parte din acest miracol elvețian se explică prin câteva repere și principii care sunt inculcate copiilor în familie, în școală, prin exemplul cotidian pe care-l oferă Elveția.

 

Atâta timp cât nu trăiești în Confederație, printre elvețieni, este greu să înţelegi profunzimea și valoarea reală a unor cuvinte precum seriozitate, responsabilitate civică, modestie, discreție, solidaritate, consens, compromis, continuitate… care-i caracterizează pe elvețieni și care, poate, explică, într-o bună parte, miracolul elvețian. La aceastea, cred, se adaugă, în mod fericit, eficienţa şi performanţele sistemului elvețian de formare duală, dar şi atașamentul profund pentru nou, pentru pentru inovație şi performanţă în toate domeniile.

 

Personal cred cu tărie în valoarea noastră, a românilor. A fost demonstrată, cu prisosință, de-a lungul secolelor, este pretutindeni recunoscută și în prezent. În calitate de Ambasador al României în Confederația Elveţiană şi Principatul Liechtenstein, sunt mândră când oficiali sau elveţieni de rând, afirmă că românii, indiferent de profesie sau domeniul în care lucrează, sunt bine integraţi şi foarte apreciați şi au o contribuţie majoră la prosperitatea Elveţiei. Este cea mai bună publicitate care se poate face României şi dovada că noi, Românii, avem capacităţi şi resurse deosebite pe care, însă, poate nu reuşim să le valorificăm întodeauna.

 

GS: Aveți un mesaj pentru tinerii din Dobreta Turnu Severin care, în acest an școlar (2015/2016), vor beneficia, pentru prima dată în România, de o oră de predare despre democrație? Credeți că o astfel de inițiativă poate fi implementată cu succes în programa națională de învățământ? Este modelul societății elvețiene un model ce poate fi preluat de România?

AO: Tinerilor din Drobeta-Turnu Severin le doresc, în primul rând, mult succes în acest nou an școlar. Sunt convinsă că această nouă disciplină introdusă în curricula școlară nu poate decât să le lărgească orizontul de cunoaștere și să-i ajute să cunoască un sistem politic unic în Europa, cu avantajele și dificultățile lui.

 

Cred că fiecare țară, fiecare popor, în funcție de particularitățile locale, de tradiții și de opțiunile majorității electoratului, poate să-și hotărască sistemul politic. Să nu minimalizăm, însă, o deosebire fundamentală și anume faptul că Elveția este o Confederație, caracterizată printr-un sistem politic de o complexitate similară, aş zice, mecanismului unui ceas elveţian, în timp ce România este un «stat național unitar», o Republică cu o democraţie de tip parlamentar.

 

 

Asociația AREI Elveția Centrală mulțumește doamnei ambasador Anca Opriș pentru acordarea acestui interviu.

Interviul a fost realizat de Giorgia Seeholzer, Lucerna

 

http://casa-romanilor.ch/despre-colaborarea-educationala-romano-elvetiana-dialog-cu-ambasadorul-romaniei-la-berna-doamna-anca